Afecțiunile musculoscheletice sunt asociate atât cu riscurile determinate de factori individuali și sociodemografici, cât și riscurile legate de desfășurarea activității profesionale. Riscurile întâlnite la locul de muncă contribuie la apariția AMS, fie în mod independent, fie combinate.

Acești factori sunt:

• factori fizici (biomecanici): solicitări fizice mari, muncă foarte repetitivă, utilizarea unei forțe considerabile, vibrații, frigul sau căldura excesive, pozițiile incomode, sarcinile de lucru prelungite, perioadele prelungite de stat în aceeași poziție etc.
• factori organizaționali: numărul de ore consecutive lucrate, frecvența pauzelor, planificarea necorespunzătoare a timpului de lucru, munca sub presiunea timpului, lipsa timpului de recuperare, lipsa de flexibilitate și adaptare a procedurilor, lipsa resurselor necesare pentru a desfășura o activitate profesională de înaltă calitate
• factori psihosociali: exigențele ridicate la locul de muncă, nivelul scăzut de sprijin social din partea superiorilor sau colegilor, nivelul scăzut de control asupra activității desfășurate, intensitatea ridicată a muncii, conflictele profesionale, nivelul ridicat de încărcare mentală, lipsa de autoritate în luarea deciziilor, lipsa recunoașterii pentru munca depusă, distribuția inegală a muncii, nesiguranța locului de muncă, discriminarea, hărțuirea, comportamentele agresive

Pe măsură ce munca devine din ce în ce mai digitalizată, tot mai multe persoane lucrează de la domiciliu sau de la distanță, ori lucrează prin intermediul platformelor digitale. Acest lucru le oferă lucrătorilor mai multă flexibilitate, dar schimbă totodată granițele dintre viața profesională și cea privată.

Digitalizarea accelerează procedurile de lucru și crește astfel presiunea exercitată de timp, determină stabilirea unor noi forme de comunicare personală cu superiorii, cu supraveghetorii și cu colegii. Factorii de risc legați de muncă sunt repartizați în mod inegal între diferitele sectoare și categorii profesionale, în funcție de natura și de caracteristicile lor ergonomice, dar și de caracteristicile psihosociale ale muncii.

Afecțiunile musculoscheletice pot fi cauzate sau agravate de factorii de risc psihosocial menționați mai sus, în special în ceea ce privește măsurile de prevenire și reluarea muncii. Prin urmare, intervențiile pentru îmbunătățirea condițiilor și reducerea factorilor de stres psihosocial pot avea un impact major asupra recuperării în urma AMS și a revenirii durabile la locul de muncă.

Legătura dintre riscurile psihosociale și AMS se manifestă prin:

• sprijinul social scăzut: există o corelație între sprijinul social scăzut și durerea musculară în toate regiunile corpului și, în special, durerea la nivelul gâtului, umerilor și părții inferioare a spatelui
• nivelul scăzut de control la locul de muncă, care include lipsa de autoritate în luarea deciziilor, s-a dovedit a fi legat în mod direct de durerea de spate, gât, umeri, încheieturi ale mâinilor, coate, șolduri și genunchi
• nivelul scăzut de satisfacție la locul de muncă este asociat în special cu durerea la nivelul extremităților superioare și în partea inferioară a spatelui
• conflictele dintre viața profesională și cea privată sunt asociate cu durerile musculoscheletice, mai ales cu durerile în partea inferioară a spatelui
• comportamentul social negativ, cum ar fi discriminarea, hărțuirea și comportamentul agresiv sunt asociate în mod direct cu AMS, iar o relație indirectă a fost identificată ca urmare a solicitării psihologice

Sursa: EU-OSHA