Riscurile de explozie pot apărea în toate domeniile de activitate în care se lucrează cu substanțe inflamabile, fie că vorbim de materii prime, produse intermediare, produse finale sau deșeurile rezultaltate din procesul de producție.
Mai jos vom enumera principalele cazuri în care se pot forma atmosfere cu potențial de explozie.
Industria chimică – gazele, lichidele și materialele solide inflamabile procesate în industria chimică pot forma atmosfere explozive în amestec cu aerul.
Industria de prelucrare a lemnului – deșeurile generate din procesul tehnologic de prelucrare a lemnului, precum praful de lemn, pot forma amestecuri incendiare sau explozive în contact cu aerul.
Agricultura – în fermele în care funcționează instalații de producere a biogazului există riscul apariției amestecurilor explozive atunci când biogazul intră în contact cu aerul prin intermediul scurgerilor de gaz.
Industria alimentară – în timpul transportului, procesării și depozitării unor materii prime, precum cerealele, zahărul sau piperul, există riscul apariției prafurilor explozive care, dacă sunt exhaustate și colectate prin filtrare, pot genera atmosfere explozive în filtru, precum și pe traseul tubulaturii de ventilație. De asemenea, tratarea apelor reziduale în instalațiile de purificare poate genera gaze care formează amestecuri explozive în contact cu aerul.
Industria farmaceutică – solvenții utilizați în procesul de fabricare a produselor farmaceutice pot genera vapori care apoi creează atmosfere explozive, în timp ce unele materii prime utilizate prezintă proprietăți de inflamabilitate și pot forma amestecuri explozive în contact cu aerul.
Rafinării – hidrocarburile procesate în rafinării sunt inflamabile și pot da naștere atmosferelor explozive, în special în aria din jurul instalației de prelucrare a acestora.
Prelucrarea deșeurilor – operațiile de reciclare prezintă riscuril de explozie din cauza reziduurilor de lichide sau gaze inflamabile din recipientele prelucrate, precum și din cauza prafurilor rezultate din procesarea deșeurilor din hârtie sau plastic.
Industria gazelor naturale – se pot forma amestecuri explozive cauzate de scurgeri accidentale de gaze naturale sau ca urmare a evacuărilor controlate în atmosferă, la contactul cu aerul.
Industria energiei electrice și termice – bulgării de cărbune se pot tansforma, în timpul proceselor de transport, prelucrare sau uscare, într-o pulbere capabilă să formeze amestecuri explozive în contact cu aerul.
Industria de prelucrare a metalelor – în cadrul prelucrării unor metale ușoare, precum aluminiul sau magneziul, prin polizare sau șlefuirea suprafețelor, se pot produce prafuri explozive metalice ce pot determina pericol de explozie atât în colectoarele de praf, cât și pe traseul tubulaturii de ventilație.
Industria auto – în urma operațiunii de vopsire prin pulberizare, pulberile în exces generate și vaporii de solvenți emiși, în amestec cu aerul, pot da naștere la atmosfere explozive.
Ingineria civilă – operațiile de nivelare a depozitelor de deșeuri pot crea emisii de gaze inflamabile din sol, cauzate de procesele biochimice de degradare anaeroba. Totodată, gazele inflamabile emise din diferite surse se pot acumula în locurile slab ventilate, precum tunelele sau beciurile.
