Prin manipularea manuală a maselor înțelegem orice tip de transport sau susținere a unei mase de către unul ori mai mulți lucrători, inclusiv ridicarea, așezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase. Acest tip de acțiune poate prezenta riscuri pentru lucrători dacă nu este executată corect. Directiva 90/269/CEE a Consiliului Comunității Europene stabilește cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de producere a unor afecțiuni dorso-lombare.Manipularea manuala a maselor poate afecta grav sanatatea lucratorilor, iar cauzele pot fi:

• activități continue de manipulare manuală executate nepotrivit, ce conduc la afecțiuni dorsolombare și, în timp, la deteriorarea sistemului musculo-scheletic
• accidentări (ex.: fracturi, tăieturi)

Riscul apariției unor afecțiuni sau a accidentărilor este direct proporțional cu efortul depus în manipularea maselor:

• greutate – deși nu există o limită de greutate care să asigure absența oricărui risc, se estimează că un om nu trebuie să ridice mase cu greutatea de peste 25 de kilograme
• dimensiuni – în cazul în care masele manipulate sunt de mari dimensiuni, lucrătorii nu vor putea respecta regulile de bază pentru manipularea acestora (ex.: împiedică vizibilitatea, creând posibilitatea dezechilibrării și/sau căderii lucrătorului)
• forma – masele cu forme speciale, fabricate din materiale alunecoase, cu margini tăioase pot produce vătămarea lucrătorului, iar cele dezechilibrate sau instabile determină solicitarea inegală a mușchilor și extenuarea lucrătorului
• conținut – masele ce conțin substanțe periculoase prezintă riscuri de manipulare

Totodată, angajatorul trebuie să se asigure că mediul de muncă îndeplinește caracteristicile necesare pentru a reduce riscul apariției afecțiunilor dorsolombare:

• spațiu liber suficient pentru operațiile de manipulare manuală a maselor, astfel încât lucrătorul să nu fie constrâns în a adopta o poziție incomodă sau determinat să încerce un mod perioculos de deplasare a maselor
• teren stabil, fără denivelări, pe care lucrătorul să nu alunece
• temperatura optimă de lucru, asigurând lucrătorului confortul termic pentru ca acesta să își desfășoare munca fără să obosească excesiv
• iluminatul suficient, astfel ca lucrătorul să nu fie nevoit să adopte poziții incomode pentru a avea vizibilitate în muncă

Angajatorul este obligat să evalueze atât angajații pentru identificarea factorilor individuali de risc, cât și întreg procesul de lucru, pentru a determina riscurile pentru securitate și sănătate la care sunt expuși lucrătorii.

În cazul angajaților, trebuie luate în considerare:

• lipsa de experiență
• lipsa cunoștințelor și a instruirii corespunzătoare meseriei
• capacitatea fizică a lucrătorului (înălțime/greutate/disponibilitate la efort)
• vârsta și vechimea în muncă
• afecțiuni anterioare

În ceea ce privește procesul de lucru, trebuie efectuată o evaluare eficientă a riscurilor:

• identificarea pericolelor care pot provoca accidente la locul de muncă sau ce pot dăuna sănătății lucrătorilor
• identificarea lucrătorilor cei mai expuși la vătămare și a modului în care se pot produce aceste vătămări
• evaluarea măsurilor de protecție existente și determinarea necesității îmbunătățirii acestora
• monitorizarea continuă a riscurilor și revizuirea permanentă a măsurilor de prevenire

Vom reveni pe acest subiect în săptămânile următoare.